A spune „nu” copilului nu înseamnă să-l respingi. Înseamnă să-l iubești cu responsabilitate.

2 Adăugat de Liliana Popescu

A spune „nu” copilului nu înseamnă să-l respingi. Înseamnă să-l iubești cu responsabilitate.

Problema

Poate că și tu ai simțit, ca părinte, vinovăție atunci când ai spus „nu” copilului tău. Ai văzut lacrimile, poate furia, și ai simțit în corp cum se strânge ceva – o întrebare apăsătoare: „Oare nu-l rănesc?”

Mulți părinți care ajung în cabinetul meu îmi spun același lucru:
„Mi-e greu să îi spun nu. Se supără, țipă, iar eu mă simt vinovat sau neputincios.”
Uneori cedezi, doar ca să eviți o criză. Alteori negociezi cu un copil de 4 ani ca și cum ar fi adult. Poate crezi că îi faci un bine, dar adevărul e că, fără limite clare, copilul devine confuz și nesigur.

Întrebarea

Cum ai fi tu, ca adult, dacă în copilărie nu ai fi primit niciun „nu”?
Dacă totul ți-ar fi fost permis? Dacă nimeni nu te-ar fi învățat că dorințele nu sunt nevoi?

A-i spune „nu” copilului nu este un gest de respingere. Este un gest de grijă și responsabilitate. Îi arăți că există reguli, că frustrarea face parte din viață și că nu e singur cu emoțiile lui.

Studiu de caz

M-am întâlnit recent cu o mamă care venea în terapie pentru că băiețelul ei de 5 ani era „de necontrolat”. Plângea zgomotos când primea un refuz, lovea mobilierul, refuza orice regulă. Când am explorat relația mamă–copil, am aflat că mama evitase orice limită: îi oferea dulciuri „doar ca să nu mai plângă”, renunța la reguli din teamă să nu-l rănească.

După câteva ședințe în care am discutat despre rolul adultului care conține, reglează și oferă siguranță, lucrurile au început să se schimbe. Mama a început să spună „nu” cu calm, fără explicații inutile, și a înțeles că relația cu fiul ei s-a întărit, nu slăbit.

Sfaturi clare pentru tine

  1. Spune „nu” calm și clar, fără justificări lungi. Copilul nu are nevoie să-l convingi, are nevoie să te simtă sigur.

  2. Tolerează-i supărarea. Lacrimile lui nu înseamnă că ai greșit, ci că se confruntă cu o emoție puternică. Stai cu el, dar nu ceda.

  3. Separă emoțiile tale de ale copilului. Dacă îți e teamă de refuz pentru că îți amintește ceva din propria copilărie, e un semn că poate ai nevoie să explorezi mai adânc.

  4. Stabilește reguli înainte, nu în criză. Rutina și predictibilitatea oferă siguranță.

  5. Întreabă-te: vrei să-i fie bine acum sau vrei să-i fie bine pe termen lung? A doua variantă cere, uneori, disconfort și fermitate.

FAQ – Întrebări frecvente

1. Copilul meu plânge foarte tare când îi spun „nu”. Nu e un semn că îl rănesc?
Nu. Plânsul este o formă de descărcare emoțională. Dacă ești lângă el și nu te sperie emoția lui, îi transmiți că e în siguranță chiar și atunci când e frustrat.

2. Ce fac dacă insistă și mă provoacă?
Rămâi calm și ferm. Un „nu” spus de 3 ori, cu aceeași claritate, are mai mult efect decât 10 explicații și negocieri.

3. Cum fac diferența între o limită sănătoasă și un abuz de autoritate?
Limita sănătoasă vine din grijă, nu din furie. Din claritate, nu din dorința de a domina.

Acțiune

Dacă simți că îți este greu să gestionezi crizele, refuzurile și limitele în relația cu copilul tău, nu ești singur.
Sunt aici să te susțin.

Lucrez cu părinți care doresc să construiască o relație sănătoasă, cu iubire, dar și cu fermitate. Împreună putem învăța cum să fii acel adult de care copilul tău are nevoie.

Poți programa o ședință la cabinetul meu din Timișoara, str. Coriolan Brediceanu nr. 8, sau online.
Sună-mă la 0748 152 449 sau folosește pagina de contact.